În vara anului 2025 ne-am dorit două lucruri: să vedem Formula 1 la Spielberg și să descoperim Austria rurală, acea zonă de care nu prea auzi în city break-urile obișnuite. Am vrut să explorăm Drumul Vinului din Stiria (Steiermark), regiunea Burgenland și să aflăm povești despre vin în sate autentice, unde toată lumea se știe cu toată lumea.
Am plecat cu mașina din România, am făcut o primă oprire în Szeged, apoi ne-am stabilit baza pentru câteva nopți la Wohnung in Haus (Ternitz). De aici, am trăit adrenalina de la Formula 1, însă toată experiența cu F1 o vom povesti într-un articol separat, dar până atunci, vă lăsăm un video cu întreaga aventură de acolo.
În acest articol, însă, începem traseul propriu-zis pe Drumul Vinului din Stiria de la Graz, până în Burgenland și Ungaria.
| Ziua | Traseu și Destinații | Highlights |
| Ziua 1 | Graz ➔ Gamlitz | Noaptea într-o cramă veche de 400 de ani |
| Ziua 2 | Leibnitz ➔ Kitzeck ➔ Brenner | „Toscana Austriei” și dormit în mijlocul viilor |
| Ziua 3 | Leutschach ➔ Straden | Turnuri de belvedere și vin bio la Monschein |
| Ziua 4 | Riegersburg ➔ Heiligenbrunn | Castelul pe stâncă și povestea româncei din sat |
| Ziua 5 | Bildein ➔ Neusiedler See ➔ Sopron | Cortina de Fier și vibe-ul maghiar la final |
- Înainte de traseu: De la asfaltul încins din Spielberg la liniștea Austriei rurale
- Ziua 1: Graz, Gamlitz și magia unei crame vechi de 400 de ani
- Ziua 2: De la poarta din Leibnitz la experiența de a dormi în mijlocul viilor
- Ziua 3: Perspective de la înălțime și filozofia vinului bio la Monschein
- Ziua 4: Castele vulcanice și povestea româncei din cel mai mic sat
- Ziua 5: Cortina de Fier la Bildein și briza de la Neusiedler See
- Sopron: Final de traseu cu vibe de „Brașov mai mic”
- Concluzie: De ce să alegi Drumul Vinului în Austria?
Înainte de traseu: De la asfaltul încins din Spielberg la liniștea Austriei rurale
Drumul nostru a început în cel mai clasic mod cu putință: am plecat din România, am traversat Ungaria și ne-am oprit pentru o noapte în Szeged. Dacă ești în căutarea unui loc de tranzit care să nu fie doar o parcare și un hotel la marginea drumului, Szeged e varianta ideală. Este un oraș compact și surprinzător de curat, cu un centru vechi plin de viață și, cel mai important, cu multe locuri unde poți mânca excelent după o zi întreagă de condus.
De aici, am trecut granița în Austria, unde „baza” noastră pentru primele zile a fost Wohnung in Haus, în Ternitz. Deși am detaliat experiența cazării într-un articol separat, trebuie să spunem că locația a fost minunată. Ne-a permis nu doar să simțim adrenalina de la Formula 1 la Spielberg, ci și să descoperim două locuri care ne-au pregătit pentru ce avea să urmeze:
- Leopoldsteiner See: Un lac de un verde ireal, prins între munți, care ne-a dat imediat acel vibe de Elveția pe care îl cauți în Alpi.
- Bruck an der Mur: Un orășel liniștit, cu un centru simpatic, unde am descoperit Austria „normală”, acea atmosferă autentică, departe de broșurile turistice lucioase.
După ce s-a terminat nebunia și zgomotul motoarelor de la Formula 1, am predat cheile la Wohnung in Haus și am simțit că începe o nouă etapă a aventurii noastre. Ne-am mutat cu totul spre sud, lăsând în urmă munții înalți pentru dealurile line de lângă Graz. De aici, de la porțile Stiriei, începe cu adevărat Drumul Vinului.




Ziua 1: Graz, Gamlitz și magia unei crame vechi de 400 de ani
Prima zi „oficială” a traseului nostru a început în Graz, un oraș universitar vibrant și colorat, care ne-a cucerit instantaneu cu amestecul său de arhitectură veche și energie modernă. Ne-am pierdut pe străduțele pietonale din centru, am admirat clădirile și am lăsat timpul să treacă la o cafea, pe una dintre numeroasele terase pline de viață. Am plecat de acolo cu acea senzație rară: „Da, aici am putea locui liniștiți câteva luni bune”.




După prânz, am lăsat agitația urbană în urmă și am coborât spre sud, spre inima zonei viticole. Prima oprire a fost în Gamlitz, un sat care pare înconjurat de o mare de vii și care este renumit pentru densitatea sa de Buschenschank-uri – acele crame de familie unde vinul și mâncarea locală sunt la ele acasă. Ne-am plimbat apoi prin Ehrenhausen, un alt sat tipic austriac, cu străduțe înguste și case vechi, unde viața pare să curgă într-un ritm mult mai lent și mai așezat.
Seara însă, am trăit una dintre cele mai autentice experiențe ale întregii călătorii. Ne-am cazat la Weingut-Gästezimmer Pongratz, o cramă cu o istorie de peste 400 de ani. Să stai efectiv într-o casă veche de secole, care funcționează și astăzi ca pensiune și cramă, este ceva fascinant.
Camerele sunt simple, dar pline de farmecul timpurilor trecute, curtea interioară este o explozie de flori, iar mirosul discret de vin și butoaie vechi te însoțește peste tot. Momentul nostru preferat? Seara târziu, când agitația zilei dispare, vocile turiștilor se sting și rămân doar greierii, liniștea deplină și un pahar de vin local pe masă. A fost introducerea perfectă în atmosfera de pe Drumul Vinului, Stiria.




Ziua 2: De la poarta din Leibnitz la experiența de a dormi în mijlocul viilor
A doua zi a fost, probabil, cea mai densă în peisaje de revistă. Am pornit spre Leibnitz, un orășel cochet care funcționează ca o „poartă” către inima regiunii. Imediat ce lași orașul în urmă, peisajul se transformă în ceea ce mulți numesc „Toscana Austriei”.
Drumul șerpuiește pe culmi înguste, chiar printre rândurile de viță-de-vie, iar la fiecare curbă se deschide o altă panoramă care te obligă să oprești mașina. Am trecut pe lângă primele klapotetz (morile de vânt din lemn) și am urcat până în Kitzeck im Sausal, un sat cocoțat atât de sus, încât ai o vedere de 360° peste toate dealurile din jur. Tot aici, un câmp de lavandă apărut de nicăieri ne-a reamintit că cele mai frumoase momente sunt cele pe care nu le planifici.




Însă, punctul culminant al zilei a fost finalul ei. Ne-am cazat la Brenner am Rossberg, iar experiența de a dormi efectiv în inima plantației de viță-de-vie a fost memorabilă. Imaginează-ți cum e să tragi draperia și să vezi doar rânduri infinite de vie care se pierd în zare.
Seara ne-am bucurat de un Buschenschank autentic: platouri generoase cu mezeluri de casă, brânzeturi maturate, pâine cu coajă crocantă și vinul casei scos direct din pivniță. A fost momentul în care am înțeles că în Stiria, relaxarea nu e un concept, ci un stil de viață.
Sfat de la 2nomazi: Dacă vreți să găsiți astfel de perle, căutați pe hărți termeni precum „Weingut” (cramă) sau „Gästezimmer” (cameră de oaspeți). Acolo, în locațiile izolate pe dealuri, se ascunde adevărata magie din Austria rurală.




Ziua 3: Perspective de la înălțime și filozofia vinului bio la Monschein
Ziua a patra ne-a purtat pașii și mai adânc pe Drumul Vinului Stiria, într-o succesiune de puncte panoramice care ne-au făcut să înțelegem de ce această zonă este atât de iubită. Am început cu o oprire în Leutschach, un loc care pare desenat special pentru fotografi și am continuat cu o urcare în turnul de belvedere din Kreuzberg. De sus, forma șerpuită a viilor se vede perfect, ca un labirint verde care nu se mai termină. Chiar și un simplu turn de apă în Gamlitz, transformat acum în platformă de observație, ne-a oferit o perspectivă nouă asupra regiunii.
Spre seară însă, am lăsat peisajele deoparte pentru a descoperi o poveste umană incredibilă în Straden. Aici, la crama Monschein, am întâlnit doi oameni care au decis să gândească complet „out of the box”. Deși aveau o cramă clasică, ce funcționa foarte bine, au luat o decizie care multora li s-a părut o nebunie: au renunțat la toate chimicalele și au trecut la viticultura bio-dinamică.
Ne-au povestit cu sinceritate despre începuturile grele: au pierdut clienți, producția a scăzut drastic, iar vecinii le spuneau că sunt inconștienți. Am stat la povești până târziu, întrebându-i ce înseamnă de fapt „bio-dinamic” dincolo de etichetă și cum e să reinventezi o afacere de familie împotriva curentului. La Monschein nu te simți ca un simplu client, ci ca un invitat într-o lume construită cu pasiune și curaj. A fost o adevărată lecție de viață pentru noi.




Ziua 4: Castele vulcanice și povestea româncei din cel mai mic sat
Ziua a cincea a fost un amestec perfect de istorie, arhitectură rurală și întâlniri de suflet. Am început dimineața la Riegersburg Castle, o fortăreață impresionantă cocoțată pe o stâncă vulcanică. Urcarea cere puțin efort, dar odată ajuns sus, panorama peste toată Stiria te face să te simți ca într-un decor de film medieval.
Drumul ne-a dus apoi spre Heiligenbrunn, în sudul regiunii Burgenland, unde am descoperit Kellerviertel. E un cartier de pivnițe vechi care arată ca un muzeu în aer liber. Sunt zeci de căsuțe mici din lut și lemn, cu acoperișuri înierbate și uși vechi, care păstrează și acum farmecul secolelor trecute. Este un loc unde timpul pare să fi stat pe loc, oferindu-ne o imagine autentică a ceea ce înseamnă Austria rurală.




Seara ne-a rezervat cea mai caldă surpriză a întregului itinerar în Austria cu mașina. Am ajuns în Bildein, unul dintre cele mai mici sate din Burgenland, unde ne-am cazat la pensiunea de familie Chez Lips. Acolo am cunoscut o româncă stabilită în acest colț de lume de peste 20 de ani.
Am stat la povești despre cum e să te muți din România într-un sat cu doar câteva sute de locuitori și cum funcționează o comunitate în care toată lumea se știe cu toată lumea. Ne-a povestit despre liniștea și siguranța pe care le-a găsit aici, lucruri pe care orașele mari nu i le puteau oferi. A fost una dintre acele seri care nu apar în nicio broșură turistică, dar care îți rămân în minte mult timp după ce te-ai întors acasă, reamintindu-ți că o călătorie este, înainte de toate, despre oameni.




Ziua 5: Cortina de Fier la Bildein și briza de la Neusiedler See
Ultima zi din traseu a fost, probabil, cea mai intensă din punct de vedere emoțional. Am rămas în Bildein, dar am schimbat complet lentila prin care priveam satul. Am vizitat un mic muzeu dedicat Cortinei de Fier, un loc care îți schimbă perspectiva asupra liniștii de astăzi de la graniță.
Am mers chiar pe fosta linie de frontieră, unde poți vedea încă tranșee, buncăre și garduri de sârmă ghimpată. Cel mai tare ne-au impresionat exponatele celor care au încercat să fugă: obiecte personale rămase pe drum, martori tăcuți ai unor vieți tăiate în două de o graniță brutală. Dintr-odată, Bildein nu mai era doar „un sat simpatic”, ci un loc încărcat de istorie dură, care te face să apreciezi libertatea de a călători astăzi fără piedici.
După prânz, am lăsat istoria în urmă și am plecat spre Neusiedler See, lacul uriaș care se întinde între Austria și Ungaria. Ne-am oprit în Podersdorf am See, unde atmosfera s-a schimbat radical. Ne-am plimbat pe promenada lungă până la celebrul far, care a devenit simbolul locului și am privit zecile de kite-surferi care profitau de vântul puternic. Apropo de vânt, dacă ajungi aici, ai grijă să-ți ții bine și șapca și telefonul!




Sopron: Final de traseu cu vibe de „Brașov mai mic”
Seara ne-a prins în Sopron, un orășel din Ungaria situat chiar lângă granița cu Austria, unde am decis să punem punct aventurii noastre. Centrul vechi este mic, cochet și plin de clădiri colorate, iar străzile pietonale care duc spre turnul cu ceas ne-au amintit puțin de vibe-ul din Brașov, dar la o scară mai mică și mai intimă. A fost locul perfect pentru a digera toate experiențele din ultimele zile.




Concluzie: De ce să alegi Drumul Vinului în Austria?
Aici se încheie aventura noastră prin Austria rurală. A fost o alegere incredibilă să descoperim Drumul Vinului în Austria, o zonă care rivalizează oricând cu Toscana, deși este mult mai puțin promovată la noi. Am pornit încet spre casă, înapoi în România, cu sentimentul că am descoperit o bijuterie ascunsă.
Au fost cinci zile extrem de relaxante, în care am învățat că o vacanță reușită nu înseamnă doar bifarea unor obiective, ci poveștile pe care le culegi de la oameni precum românca din Bildein sau curajul producătorilor de vin bio de la Monschein. Dacă ești în căutarea unei destinații pentru o vacanță în Stiria, Austria sau vrei pur și simplu să vezi o altă față a Europei, acest traseu te va surprinde la fiecare pas.
Noi am documentat întreaga experiență și pe canalul nostru de YouTube, unde te așteptăm să vezi „la firul ierbii” cum a fost acest road trip. Până la următoarea aventură, nu uita: cele mai frumoase drumuri sunt cele care îți oferă lecții de viață, nu doar peisaje!
