În cine să am încredere? E de încredere? Să am încredere în el/ea? De multe ori avem aceste gânduri, însă niciodată nu ne întrebăm care este cu adevărat problema și cum putem să o rezolvăm, analizându-ne mai întâi pe noi.
În primul rând, eu cred că ar trebui să ne gândim dacă avem încredere în noi, apoi să ne raportăm la ceilalți. De multe ori mă confrunt cu această situație și lucrez constant în privința asta. Chiar e nevoie de multă răbdare și perseverență. Trebuie să realizăm că suntem unici, că nu depindem de nimeni, că suntem puternici și că putem avea încredere în forțele noastre, că orice ne dorim putem obține fără a ne baza pe altcineva.
Trăim într-o lume în care se pune preț pe „Ce cred ceilalți despre mine? Sunt suficient de bun/ă pentru ei?”. E foarte greșită această atitudine, deoarece ajungem să trăim prin ochii celorlalți fără a ne simți bine cu noi înșine. De ce? De ce să facem asta? Când am putea să ne privim în oglindă și să realizăm cine suntem cu adevărat și să ne iubim, dar cel mai important: să ne acceptăm.
Este mult mai sănătos să spunem „Pot și singur/ă să fac asta! Voi reuși! Sunt puternic/ă!”, în loc să ne gândim ce va spune x, y, z despre noi și despre acțiunile noastre. E foarte ușor să picăm în această capcană și de o mie de ori mai greu să ieșim din ea. Ajungem să fim mereu nemulțumiți de noi, să ne învinovățim de niște lucruri pe care le-am putea evita doar având ÎNCREDERE ÎN NOI.
Ocazia de a învăța din experiențe
În al doilea rând, legat de încredere putem avea tot felul de întrebări, raportându-ne la cei cu care intrăm în contact. De multe ori am avut ocazia de a învăța din tot felul de experiențe, chiar și cele legate de persoanele care nu au fost de încredere.
În majoritatea cazurilor nu avem cum să realizăm că cineva nu este de încredere de la primele interacțiuni cu el, însă pe parcurs vor apărea tot felul de semne, de întâmplări din care va rezulta asta. Sfatul meu e ca atunci când apar astfel de semne, să punem punct relației fie ea de prietenie sau de iubire. Mai ales dacă încercăm să discutăm, să spunem ce ne deranjează, dar nu vedem nicio îmbunătățire. E clar că persoana respectivă nu are de gând să se schimbe și acea relație va deveni un toxică, iar noi ajungem să ne consumăm energia într-un mod nesănătos.
De ce am vrea să stăm ancorați în ceva care nu e benefic pentru noi, în loc să ne desprindem, să învățăm ceva din acea experiență și să mergem mai departe? Vom găsi multe persoane de acest fel și da, ne vor face să suferim, însă la final noi vom fi cei norocoși. De ce? Pentru că vom învăța în cine să avem încredere, ne vom dezvolta și vom deveni din ce în ce mai buni. Cum ne găsim acea forța pentru a evita sau pentru a ne îndepărta de persoanele care nu sunt potrivite pentru noi? Răspunsul e cel pe care l-am discutat mai sus: „încrederea de sine”. Este foarte importantă, deoarece ne ajută în orice situație.
Despre mine?
Recunosc, de multe ori am avut încredere în cine nu trebuia, însă fiecare experiență m-a ajutat să mă cunosc, să aflu cine sunt cu adevărat și să am cât mai multă încredere în mine. Cu orice ocazie acumulăm încredere în noi și ajungem să luăm cele mai bune decizii. Voi aveți încredere în voi? Vorbiți cu voi în oglindă (știu că sună ciudat, dar chiar funcționează), amintiți-vă cât de norocoși sunteți, iubiți-vă și înțelegeți-vă! Dați-vă timp și aveți grijă de voi! Depinde, așadar, de ceea ce facem noi din noi înșine.
